Muzeul Civilizatiei Dacice Magna Curia - Deva

Muzeul Civilizatiei Dacice Magna Curia - Deva

Muzeul Civilizației Dacice și Romane (în trecut Muzeul Județean Deva, continuator al Societății de Istorie și Arheologie a Comitatului Hunedoara) este un muzeu județean aflat în Deva, județul Hunedoara, România. Este organizat în trei secții: istorie, științele naturii și artă, fiind în posesia unor bunuri culturale clasate în tezaurul patrimoniului cultural național.

Vestigiile arheologice descoperite pe teritoriul comitatului Hunedoara necesitau de multă vreme crearea unei instituții menite să le depoziteze, să le întrețină și să le pună în valoare. În anul 1880 s-a înfiițat Societatea de Istorie și Arheologie a Comitatului Hunedoara, care după doi ani, în 1882, reușește să fondeze o colecție de antichități.

Afiseaza tot »

Baile Termale Romane - Geoagiu Bai

Baile Termale Romane - Geoagiu Bai
Pe vremea romanilor, Băile Geoagiu erau cunoscute sub denumirea de ?Thermae Germisara? sau ?Germisara cum thermis?. Băile termale romane (Germisara) se păstrează aproape în aceeași formă ca și în antichitate, fiind construite în actuala localitate Geoagiu Băi, într-un promontoriu circular cu diametrul de 90-95 m. Băile au funcționat în două faze (Germisara și ulterior Termele Dodonei). În anul 1935, la săparea bazinului mic din actualul ștrand cu ape termale, au fost dezgropate statuile reprezentându-i pe Esculap (Aesculap) și Egeea (Hygeea), care stau mărturie vieții intense din acele timpuri.

Afiseaza tot »

Casa Memoriala Aurel Vlaicu

Casa Memoriala Aurel Vlaicu

Aurel Vlaicu (n. 19 noiembrie 1882, Binținți, lângă Orăștie, județul Hunedoara - d. 13 septembrie 1913, Bănești, lângă Câmpina) a fost un inginer român, inventator și pionier al aviației române și mondiale. În cinstea lui, comuna Binținți se numește astăzi Aurel Vlaicu.

La 13 septembrie 1913, în timpul unei încercări de a traversa Munții Carpați cu avionul său Vlaicu II, s-a prăbușit în apropiere de Câmpina, se pare din cauza unui atac de cord.
În anul următor prietenii săi Magnani și Silișteanu finalizează construcția avionului Vlaicu III, și cu ajutorul pilotului Petre Macavei efectueaza câteva zboruri scurte. Autoritățile vremii interzic continuarea încercărilor; în toamna anului 1916, în timpul ocupației germane, avionul este expediat la Berlin. A fost văzut ultima dată în anul 1940.

Biserica Sfântul Nicolae din Densus

Biserica Sfântul Nicolae din Densus

Biserica "Sfântul Nicolae" este un lăcaș de cult din localitatea Densuș, județul Hunedoara, una dintre cele mai vechi biserici de rit bizantin din România, construită în secolul XIII. Din 1991 este pe lista de monumente propuse pentru a intra în patrimoniul UNESCO. Nicolae Iorga a numit biserica "fără pereche în toată românimea".

Biserica Sfântul Nicolae din Densuș a fost ridicată pe ruinele unei construcții din antichitate (sec.IV). Acoperișul întregii construcții este din plăci de piatră. Încăperi anexe au fost adăugate pe latura sudica în sec. XIV-XV. Construita din pietre romane fasonate aduse din ruinele Ulpiei Traiana Sarmizegetusa din apropiere, biserica are o înfățișare ciudată, care nu ascunde însă amprentele stilistice ale romanicului târziu. Valoroasele fragmente de pictură murala, datând din 1443, opera unei echipe de maeștri în frunte cu Ștefan, unul din primii zugravi români cunoscuți, vădesc strânse legături stilistice cu picturile de epocă din Țara Românească.

Biserica Colt

Biserica Colt

Biserica Colt este situata in satul Suseni al comunei ?Raul de Mori? din judetul Hunedoara.

Biserica functioneaza ca schit cu obste de calugari si poarta hramul ?Duminica Tuturor Sfintilor?.

Tot aici se gaseste si Cetatea Colt, aflata astazi intr-o totala stare de ruina.

Cetatea Colț dateazǎ de la începutul sec. al XIV-lea, când a fost ctitoritǎ de cneazul Cândea. Ulterior, Cândea a trecut la religia catolică și și-a schimbat numele în Kendeffy.

Cetatea se aflǎ pe teritoriul satului Suseni, Hunedoara, pe drumul județean DJ 686, la intrarea pe valea Râușorului și la 3 km distanțǎ de satul Râu de Mori.

Datorită aspectului cetǎții și toponimiei locurilor, se presupune cǎ acesta ar fi sursa de inspirație a romanului "Castelul din Carpați" de Jules Verne. Ansamblul se afla într-o stare accentuată de degradare, fiind practic o ruină.